Mihai Chirica, de la lacheu la sclav…
Era o zi ploioasa de la inceputul anilor 2000, cand un tanar sters, dar bine pieptanat, intra in Palatul Roznovanu. Iniţial, portarul vru sa-l dea afara. Avea pantofii plini de noroi de santier si lasa urme de murdarie pe covorul visiniu de la intrare. Apoi i se facu mila si il intreba cum il cheama. Ii trecu numele intr-o agenda, dupa care continua sa dezlege complicatul rebus la care lucra de mai bine de un an. Era prima zi de lucru in Primaria Iasi a numitului Mihai Chirica.
In primele minute, Mihai se simţi stingher. Umbla un timp pe coridoarele Primariei, atragand privirile nedumerite ale celor din jur. Tanarul saluta pe toata lumea, spunea „Sarut mana” la doamne si „Sa traiţi” la domni. Intr-un tarziu, ajunse in faţa unei usi mari pe care scria, cu litere aurii, „Cabinet primar”. Se uita in stanga, in dreapta, apoi ciocani sfios. Si intra… In fotoliul sau de primar, Constantin Simirad citea o carte de poezii. Un dicţionar romano-cubanez statea deschis la cuvantul „afacere”. Primarul il privi intrebator. „M-a trimis domnul Orhei, de la Conest! Sunt inginerul desemnat sa ma ocup de vila dvs.”…
Asa a inceput, practic, viaţa de funcţionar public a cetaţeanului Chirica Mihai, ca mesager al firmei Conest catre inima primarului Constantin Simirad, a carui celebra casa din cartierul Galata nu mai avea mult pana sa fie gata. In fapt, o miscare pe termen lung a afaceristilor de la Conest, care isi bagau in Primarie omul de incredere. Impresionat de abilitaţile tehnice ale junelui de a manevra banul public, Simirad n-a avut nimic impotriva. Inginerul absolvent de geologie nu ajungea oriunde, ci la direcţia tehnica a Primariei, un serviciu cheie unde se gaseau toate raspunsurile la intrebarile celor care doreau sa castige vreo licitaţie publica.
Asa se face ca vila pe care Conest o ridica in Galata a rasarit exact in perioada in care aceeasi firma Conest castiga licitaţia pentru construirea etern neterminatului pasaj de la Hala Centrala. Pasaj platit, evident, de municipalitatea ieseana. Era inceputul unei tulburatoare povesti de dragoste intre Conest si Primaria Iasi, o dragoste ce a continuat si dupa venirea ca primar a lui Gheorghe Nichita.

Lui Nichita nu i-a displacut tonul umil al lui Mihaiţa. Poate s-a gandit ca si coincidenţa de nume este un semn venit de sus. Adeseori, amintindu-si de frumoasele vremuri in care semna, cu acest nume, note informative la Securitate, i se adresa cu acest diminutiv. Iar Chirica se imbujora de placere… Lui Nichita ii placea enorm faptul ca tanarul nu il contrazicea niciodata, ba chiar venea cu felurite idei constructive despre cum trebuie facute caietele de sarcini, despre cum trebuie organizata o licitaţie sau despre cum trebuie acordata legal o ilegala suplimentare de buget. Concret, n-a existat combinaţie pe care sa o conceapa Nichita si in care sa nu fie implicat Mihai Chirica, de la Dexia, la Dalkia, de la Politehnica Iasi, la Palas… In alta ordine de idei, Mihai Chirica s-a lipit de sufletul lui Nichita ca un abţibild frumos colorat. A devenit lacheul preferat al acestuia!
Carton:„ LACHÉU, lachei, substantiv masculin 1. Servitor in casele aristocrate imbracat in livrea; fecior, valet. 2. Figurat: Persoana slugarnica, servila” – Dicţionarul explicativ al limbii romane
Norocos la bani…
Daca ar fi sa dam crezare presei timpului, Chirica a cumparat, in 2004-2005, peste 300 de metri patraţi pe Aleea Tudor Neculai, pentru care a platit 50 de milioane de lei vechi unei anume Ioana Andreea Melinte din Podu Iloaiei. Trecand peste preţul absolut modic, de reţinut este ca unul dintre patronii firmei Conest se numeste Ioan Melinte, de loc din Podu Iloaiei. Acelasi Ioan Melinte este acţionar la firma Media Rom SRL. Coincidenţa sau nu, Media Rom a castigat mai toate licitaţiile organizate de Apavital, (fosta RAJAC), Primaria Iasi si Aeroportul Iasi, pentru furnizarea de combustibili.
De caietele de sarcini s-a ocupat, evident, Mihai Chirica…
Tot prin 2004, Chirica cumpara circa 1.400 de metri patraţi in Bucium. Curios este preţul: pentru un teren ce valora circa 10 euro pe metru patrat, Chirica a dat, in total, 10 milioane de lei vechi, adica vreo 300 de euro.
In 2008, Chirica a investit intr-un teren de 3.500 metri patraţi, in Neagra Sarului, Bucovina. In declaraţiile sale de avere, mai figureaza si doua apartamente, unul dintre ele avand o suprafaţa de 240 metri patraţi.
Relaxat financiar, viceprimarul isi permite datorii insumand circa 60.000 euro, datorii contractate intre 2006-2008. O relaxare extrem de ciudata, daca ţinem cont de faptul ca, luna de luna, de la Primaria Iasi, vicele nu ridica mai mult de 3.500 lei.
Ghinionist in dragoste…
De doua ori a spus Chirica „Da” in faţa starii civile si tot de atatea ori a spus „Da” in faţa instanţelor care au pronunţat divorţul. In mod ciudat, divorţul de a doua soţie, din 2012, i-a lasat integral averea. Are de platit, lunar, o pensie alimentara de 2.000 lei, in condiţiile in care, conform legii, suma alocata pensiei de intreţinere reprezinta minimum un sfert din venitul net realizat de cel care trebuie sa plateasca. Asta inseamna ca Mihai Chirica ar castiga, lunar, circa 8.000 de lei. Conform ultimei declaraţii de avere, postata pe site-ul primariei, veniturile lui Chirica sunt de numai 6.000 de lei lunar. Ce inseamna asta? Probabil fals in declaraţii, fapta care ar trebui pedepsita penal dar care va ramane – ca si atatea altele – trecuta cu vederea.
In prezent, o alta colega din Primaria Iasi i-a cazut cu tronc viceprimarului. Ce urmeaza?
Mihai Chirica si metoda incumetririi
Asa cum s-a vazut in Romania ultimilor ani, incumetrirea dintre un funcţionar si un afacerist nu poate sa genereze altceva decat parafarea neoficiala a unor combinaţii in care personajul principal este banul public.
Un asemenea calcul a stat, probabil, la baza incumetririi dintre Mihai Chirica si patronul Unistil, Vasile Puscasu. O relaţie de cumetrie care a evoluat, in timp, in asa mod incat regia de transport public din Iasi este, astazi, pe cale de a fi falimentata. Miza? Transformarea regiei in societate pe acţiuni, si – se pare – privatizarea ulterioara. Cert este ca, in privinţa RATP, Chirica a fost cel care a avizat caietele de sarcini pentru achiziţionarea, la preţuri nesimţit de mari, a autobuzelor second-hand. La vremea respectiva, spre ghinionul sau, la licitaţie se inscrisesera mai multe firme, astfel incat, pentru a castiga cine trebuie, Chirica a trebuit sa execute un spagat de natura penala: cu 48 de ore inainte de licitaţie, a modificat caietul de sarcini, inventand celebrul criteriu al „inalţimii podelei”. Ce a urmat stim cu toţii! Afacerea Mazurilor Albastre o cunosc astazi si copiii.
O alta incumetrire a nasului Chirica este cea cu patronul firmei de taximetrie RVR, adica Radu Zavoi Norocea. Mogul al taximetrelor, Norocea a fost in centrul unui scandal de presa in 2006 cand s-a descoperit ca unul dintre inspectorii din primarie facea trafic cu autorizaţii de taximetrie. Printre cei implicaţi, alaturi de inspectorul Adrian Grigorovschi, s-ar fi numarat si Chirica. Poate ca aceasta este explicaţia pentru care Norocea nu a paţit mai nimic nici chiar atunci cand scotea la strada taxiuri-pirat. Culmea e ca nici poliţia rutiera nu a „vazut” nimic ilegal in practicile menţionate, asa cum nu a vazut nimic ilegal nici la lucrarile de la Palas si la miile de camioane incarcate peste tonajul admis.
Afaceri parafate de Chirica
Afacerea DEXIA, adica sute de milioane de lei cheltuite ilegal, e, in fond, opera lui Nichita si a lacheului sau Chirica. Asfaltarea unei strazi inexistente sau achiziţionarea unui imobil la preţ dublu – iata afacerea DEXIA in doar cateva cuvinte. Sa luam, bunaoara, asfaltarea strazii Podisului. Aflata undeva pe coasta Iasului, strada cu pricina duce la asa-numitul „platou insorit”. O sumedenie de vile, construite pentru mai-marii Iasului de catre nimeni alta decat Conest SA Iasi. Cine a facut lucrarile de reabilitare si modernizare a strazii? Primaria, cu bani din creditul DEXIA. Cu ce bani a refacut aceeasi primarie reţeaua stradala de iluminat public? Cu sume din acelasi credit DEXIA – credit menit, vezi draga doamne, repararii strazilor din municipiu. Si mai frumos este ca acelasi cartier de luxoase vile este deservit de o reţea de alimentare cu apa si de canalizare construite, pe speze proprii, de Apavital Iasi – fosta regie de apa al carei sef a fost Nichita.
Daca tot vorbim de DEXIA, putem aduce aminte si de iluminatul stadionului – care a costat ceva mai mult decat era preconizat; curios este ca, in consiliul de administraţie al clubului de fotbal care foloseste stadionul, aparea la un moment dat acelasi… Mihai Chirica, dupa cum tot Mihai Chirica apare in Consiliul de Administraţie la Fotbal SA. Cu alte cuvinte, ce sanse erau ca beneficiarul, asadar clubul de fotbal sau municipalitatea, sa fi contestat valoarea lucrarilor si a instalaţiei nocturnei? Desigur, nule, asa cum s-a si intamplat…
O alta afacere brevetata de Chirica este legata de celebrul cartier „IC Bratianu”, creaţie imobiliara a vestitului ministru cercetat penal Relu Fenechiu. Ei bine, lucrarile de canalizare, de aducţiune de apa si cele de iluminat au fost executate, pe bani proprii, de Apavital si, respectiv, EON. Motivaţia care apare in hotararile de Consiliu Local starneste ori rasul, ori indignarea: lucrarile respective sunt de tot atat interes public precum cele de pe strada Podisului.
De adaugat ca, in toate aceste cazuri, proiectele tehnice au fost vizate de directorul Chirica… De altfel, de fiecare data cand Gheorghe Nichita se afla in situaţia de a convinge Consiliul Local de importanţa vreunui smen, pardon, investiţie, era chemat sa explice cum stau lucrurile nimeni altul decat Mihai Chirica. In ultima perioada, in condiţiile in care Nichita nu prea mai are mize politice la Iasi, Chirica este folosit drept purtator de cuvant si incasator pentru toate deciziile primarului. Masacrul teilor de pe Bulevardul Stefan cel Mare este un exemplu concludent in acest sens.
Trecerea de la lacheu la sclav a fost parafata de dosarele penale din afacerile CET, Politehnica si Palas. Mergand pe principiul evreiesc ca stapanul zgarcit face sluga hoaţa, Nichita obisnuia sa-si implice in afacerile mari servitorii cei mai depersonalizaţi, gen Dumitru Tomorug sau consilierul Vornicu. Pasul in zona penala facut de Chirica l-a transformat pe acesta intr-o veritabila concurenţa pentru cei numiţi mai sus. Acum, stapanul putea sa dispuna dupa bunul plac de toate serviciile sale. La schimb, sclavului i se promitea cate o feliuţa de cascaval, in genul Cafenelei Piaţa Unirii, despre care se stie ca, neoficial, este a lui Mihai Chirica.
Carton: „SCLAV, sclavi, Persoana lipsita de orice drepturi, aflata in proprietatea deplina a unui stapan de sclavi pentru care munceste; rob. Figurat: Persoana care satisface orbeste si servil voinţa altuia. Persoana care isi subordoneaza integral voinţa sau acţiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu etc” – Dicţionarul explicativ al limbii romane
Chirica, un politician?
Drept rasplata pentru fidelitatea si stiinţa cu care a pus umarul la falimentarea si ingroparea in datorii a orasului, Mihai Chirica urmeaza sa devina liderul pe municipiu al PSD Iasi. Intrarea in politica a actualului vice s-a produs cu puţin timp inainte de alegerile locale din 2012, atunci cand vajnicul director tehnic s-a inscris oficial in randurile social democraţiei. Visand cu ochii deschisi la sefia regiunii, Gheorghe Nichita are nevoie de un slujbas de incredere, pe care sa il lase primar peste ce a mai ramas din Iasi. Ca, din punct de vedere politic, Mihai Chirica este un zero barat, necunoscut politichiei din Bucuresti, reprezinta marele sau atu. Nichita nu ar incuraja decat pe cineva fara personalitate si fara nicio sansa.
Mihai Chirica este, insa, un candidat vulnerabil. Tumultoasa-i viaţa privata, nesfarsitele escapade prin carciumile orasului, un anume fel boem de a fi – toate acestea alcatuiesc, insumate, un handicap de care actualul viceprimar ar trebui sa ţina cont. In biografia sa, se mai adauga, desigur, toate faptele de glorie executate de-a lungul timpului de Gheorghe Nichita, fapte la care Mihai Chirica este, fara indoiala, complice. Nu este exclus ca, la un moment dat, Chirica sa fie sacrificat pe altarul altor mareţe viziuni ale stapanului de la capatul lesei. Ramane de vazut daca baiatul cuminte de altadata, despre care profesorii de la Geologie spun ca era linistit ca o fata mare, se va putea desprinde vreodata de influenţa malefica si distructiva a celui care i-a pus pixul in mana. Un pix cu care, in repetate randuri, Chirica a semnat falimentul orasului Iasi…
Sursa: TeleM Iași
Raport de caz – 06.03.2013 – Mihai Chirica, de la lacheu la sclav…
Urmăriți emisiunea Raport de caz:
7,786 total views, 1 views today
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO

VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
VIDEO
