Ioana Ilie

Opriţi destramarea !
Priviţi schimbarea,
Nimic din cea fost
Azi nu-i cu rost.
Vara nu-i vară,
Pe timp de iarnă,
Aproape-i toamnă.
Toate-s schimbate,
Şi prea alterate.
Omul,nu-i om.
Nici fructa din pom,
Nu este ce-a fost,
Multe n-au rost.
Vorbe rostite
Doar ca ispite,
Fapta cea bună ,
Azi nu răsună.
Atâta gâlceavă,
Multă otravă.
Lumea se miră,
Dar rar se închină.
De ceea ce văd,
Azi un prăpăd.
Poate cădea
De sus o stea,
Fără să şti
Cât vei trăi.
O faptă bună,
Azi te alină.
Puţini o fac,
Mulţi se prefac.
Sub mantii frumoase,
Şi prea păcătoase.
Ieşiţi cei curaţi !
Şi luminaţi.
De atâta durere,
Lumea vă cere,
S-o ajutaţi.
Bineţe să daţi
Celor oropsiţi
Şi îngrădiţi.
Urmând virtutea,
Nu răutatea.
Numai aşa putem scăpa,
De la peire.
Prin mântuire.

autor: Ioana Ilie

1,088 total views, no views today

Lasă un comentariu

comentarii