• CE SUNT GAZELE DE ȘIST

Gazele de şist sunt acele gaze naturale cuprinse în interiorul unor roci dure numite ”de şist”, impermeabile, şi care se află la o adâncime mai mare decât gazul convenţional ( 3 – 5 Km )

• CE ESTE FRACTURAREA HIDRAULICĂ

Ea constă în efectuarea unui foraj de mare adâncime ( pana la 5 Km )până în stratul alcătuit din roci de şist, întai vertical, apoi orizontal.

Apoi, încărcături de exploziv provoacă găuri în coloana sondei, pentru a ajunge la roca din jur, după care se injectează cantităţi uriaşe de apă, nisip şi aditivi chimici care fărâmiţează rocile şi provoacă distanţarea acestora.

Imediat ce roca a fost fracturată, se introduce un agent de susţinere, care împiedică fisurile să se închidă, timp în care presiunea internă a rocii împinge lichidele injectate împreună cu gazul, la suprafaţă.

Aici, gazele de şist sunt captate în instalaţii, iar lichidele revenite la suprafaţă sunt depozitate în rezervoare speciale pentru epurare şi reintroducere în circuit.

În cifre, metoda necesită pomparea unui amestec de apă, ce conţine 5% nisip şi aditivi chimici, la presiuni foarte ridicate. O SINGURA fracturare necesita 20.000 metri ³ de apă, plus 1.800 tone de nisip şi 100 tone aditivi chimici.

• ETAPA DE EXPLORARE

Etapa de explorare este acea fază în care se evaluează conținutul și dimensiunea zăcământului de gaz și daca acesta  este exploatabil în condiții de rentabilitate și pe ce durata de timp. Această etapă  necesită deja utilizarea procedeului de fracturare hidraulica pentru a se elibera din rocă gazul metan.

• ETAPA DE EXPLOATARE

Etapa de exploatare este acea fază în care :

– se extrage gazul metan din zăcământ, prin procedeul de fracturare hidraulică,

– se separă de restul fluidului de retur, se captează, filtrează și depozitează în rezervoare speciale pentru a fi ulterior fie transportat și distribuit în rețelele de transport / distribuție, fie îmbuteliat în recipienți transportabili.

– apele uzate ce rezultă în urma procesului de separare sunt stocate în bazine special amenajate și supuse unor proceduri de decantare și tratare.

• IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII

Extracţia gazului de şist produce efecte negative importante asupra solului, apei şi aerului, ca urmare a infiltrării substaţelor chimice în apele subterane de suprafaţă şi mică adâncime, dar şi ca urmare a emanaţiilor de metan şi a vaporilor de substanţe chimice.

Fracturarea hidraulică poate agrava încălzirea globală, cu efecte extrem de negative asupra climei si mediului  :

Trebuie remarcate dezastrele ecologice și cu efecte grave asupra sănătății locuitorilor din zonă, care au survenit în urma exploatărilor gazelor de șist cu metoda fracturarii hidraulice în Ecuador, Brazilia, Nigeria și Kazahstan.

Până în prezent, autoritatile romane nu au întocmit nici un studiu de impact al tehnologiei de fracturare hidraulica asupra mediului  !

• INDEPENDENȚA ENERGETICĂ

Actualmente, România are o rată de dependenţă energetică de doar 21,3%, fiind pe locul 3 în U.E. după Danemarca şi Estonia.

Pentru ca România să aibă independenţă faţă de importul de gaze din Rusia, ar trebui ca gazele de şist să fie extrase de o companie românească, iar statul român să dispună în mod suveran de aceste gaze  şi să hotărască unde, când şi cu ce preţ le comercializează.

În momentul de faţă România a concesionat zăcămintele de petrol şi gaze unor companii străine prin acorduri petroliere pentru o durata de 30 de ani.

In acorduri este stabilit că acea companie care va extrage gazul de şist are dreptul să dispună in totalitate asupra cantităţilor extrase, inclusiv să îl exporte unde doreşte.

Statul român ar urma să primească o redevenţă între 3,5 – 13,5%, sub forma unei sume de bani, dar nu sub forma unei cote din gazul extras.

Din practică aceasta s-a dovedit a nu fi mai mare de 3,5%, iar  România nu are nici un drept să decidă asupra destinaţiei gazelor extrase. De fapt, nu îşi poate realiza independenţa faţă de gazele ruseşti.

Este absurd să se vorbească de independenţă energetică atunci când, în loc să cumpărăm gaze convenţionale de la ruşi, vom cumpăra propriul nostru gaz de la alte companii străine, la un preţ cel puţin la fel de mare, dat fiind și obligativitatea impusă de Uniunea Europeană de liberalizare integrală a pieței de energie și hidrocarburi.

•  REGIMUL JURIDIC IN ALTE STATE
• State, regiuni și orașe care au interzis definitiv fracturarea hidraulică :

Dunoon (Australia), Christchurch și Kaikorua (Nouă Zeelandă), Vermont, Pittsburgh (PA), Syracuse, Saint Johnsville Village, Buffalo, Rochester și Wawarsing (NY) și multe altele din SUA.

Franța, Bulgaria, Catalonia, Cantabria, Burgos și Aragon (Spania), Luxemburg și comitate din Irlanda, cantoanele Vaud, Geneve și Fribourg (Elveția).

• State, regiuni și orase care au interzis temporar fracturarea hidraulica :

Columbia Britanică (Canada), Victoria (Australia), New Jersey, New York, Ohio și multe altele din alte 12 state ale SUA.

Danemarca, Suedia, Cehia, Olanda, Irlanda de Nord, Austria și Olanda

Germania – elaborarea în cursul acestei luni a unei legi de interzicere a fracturarii in zonele cu rezerve de apă potabilă.

• SITUAȚIA IN UNIUNEA EUROPEANĂ

În luna noiembrie 2012, Parlamentul European a emis o rezoluţie referitoare la impactul activităţilor de extracţie a gazelor de şist şi a uleiului de şist asupra mediului [2011/2308 (INI)], prin care atrage atenţia asupra faptului că, până în prezent, nu există nicio directivă-cadru a Uniunii Europene privind reglementarea activităţilor miniere.

În prezent Comisia Europeană derulează o procedură de consultare publică europeană cu termen 23.03.2013 asupra oportunității proiectelor de explorare și exploatare a gazelor de șist prin metoda fracturarii hidraulice.

• SITUAȚIA IN ROMANIA

Până în prezent, în România au fost concesionate, pe baza Legii Petrolului nr. 238/2004,  zece perimetre în vederea explorării și exploatării hidrocarburilor.  Singurele acorduri declasificate, la cererea societatii civile, sunt cele trei acorduri petroliere  deținute de compania americana Chevron in Dobrogea  și au fost puse pe site-ul ANRM. Dat fiind că anexele celorlalte acorduri nu sunt publice, afirmațiile următoare se vor referi strict la acestea.

Cf. Legii petrolului nr. 238/2004:  “Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz  condensat. ”

Să observăm că  gazele naturale de care se ocupă Legea Petrolului se mai numesc şi “gaze convenţionale”;  deci, Legea petrolului se ocupă  NUMAI de gazele  naturale convenţionale, nu şi de restul gazelor naturale, numite “gaze neconvenţionale” (printre care se află  gazele de şist) !

In raport cu definiţia gazelor naturale, din Legea Petrolului nr. 238/2004, cu care cele trei acorduri semnate trebuiau să corespunda,  observăm că apare, în plus, formula “precum şi gaze neconvenţionale.” Este proba  că  Legea Petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale şi că deci cele trei acorduri sunt ilegale.

Pe parcursul procesului de acordare a concesiunior nu s-au respectat :  Legea 544/2001 privind accesul la informatie, Convenția  ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și  Convenția de la Aarhus privind transparenta procesului decizional, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.

În urma referendumului local organizat în luna decembrie în Mangalia, comuna Limanu și Costinești, primele două nu au întrunit cvorumul legal de 50% +1 iar cel de al treilea, declarat valid, a exprimat opțiunea de respingere a extragerii gazelor de șist prin votul negativ a peste 93% dintre cei care s-au prezentat la referendum.

Până în prezent consiliile locale ale comunelor  Ghiroda, județul Timiș și Coroiesti, Iana, Gherghesti, Pungesti, Gagesti, Banca, Suletea,Puiesti, Alexandru Vlahuță, Tutova și Pochidia din județul Vaslui au emis Hotărâri de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist prin metoda fracturarii hidraulice în perimetrul administrat.

2,499 total views, no views today

Lasă un comentariu

comentarii